REGASIREA…
De ceva vreme am in minte o singura melodie… imi rasuna in minte neincetat versurile ei…. “yo no soy de nadie”, ca un cantec care are neincetat acelasi inceput si acelasi sfarsit. Am incercat sa imi gasesc semnificatia in ea, am incercat ca prin versurile ei sa aflu cine sunt eu cu adevarat. Si am constatat ca eu sunt o femeie cat se poate de simpla, cu calitati si destul de multe defecte dar care este in cautarea unei iubiri care sa ma inalte, iubirea aceea ca in povesti, ca in filme, iubirea aceea divina care ne aduce mereu zambetul pe buze, fericirea. Odata cu trecerea timpului am constatat ca imi creasem un fel de poveste in minte cu privire la ceea ce inseamna a iubi si cred ca m-am inselat in tot acest timp…. Acum nu imi doresc sau mai bine zis nu mai sunt in cautarea iubirii aceea nemarginite, si poate a cuiva care sa ma inteleaga si sa ma iubeasca pe depin exact asa cum sunt, un om cu calitati si defecte dar un om pana la urma. Si asa cum ma gandesc mereu la v