FIECARE ZI E O LUPTA

Nu stiu daca am mai scris despre asta insa as vrea sa vorbim azi despre diferenţa dintre lucrurile de care (aparent) ai nevoie si lucrurile de care ai cu adevarat nevoie. Este atat de fina linia care le desparte, incat adeseori este aproape imperceptibila. M-am gandit mult la luptele pe care le ducem atat de des, cu toate ca unele nici macar nu ne sunt destinate noua.
Daca e sa imi privesc viata, sa fac un calcul si sa trag linie as putea spune ca în sfarsit am invatat sa iau lucrurile asa cum sunt, fara a fi extrem de tentata sa le îmbrac în nuante de roz (care nu exista defel in anumite situatii). Am invatat in sfarsit ca viata nu-i nici roz, nici neagra. Nu stiu daca vietii ii e dat sa fie într-o culoare. Nu mai vad viata ca pe un tablou ce asteapta sa fie pictat, ci ca pe un drum care-i combinat deseori cu un camp de lupta (tot ce trebuie sa faceti este sa incercati sa vedeti care va sunt adevaratii prietenii atunci cand va indreptati catre campul de lupta).
Ceea ce scriu acum nu e o perspectiva pesimista asupra vietii. Sunt doar realista.
FIECARE ZI E O LUPTA.
E o lupta sa iei decizii corecte. E o lupta sa fii om (nu trup cu viata care trece prin viata, ci om). E o lupta sa fii bun, dar nu fraier sau naiv. E o lupta sa primesti si sa stii ce trebuie sa primesti in viata ta, si e o lupta si mai grea sa intelegi ca uneori pe acest camp de lupta mai ai parte si de multe dezamagiri, de durere si mai ales de suferinta. E o lupta sa termini scoala, sa-ti gasesti un loc de munca, sa-ti aranjezi cumva viata si toate astea sa le faci nu pentru ca simti ca-i esti dator unuia sau altuia, ci tie.
Dezamagirile care apar in lunga noastra lupta vin in mare parte si din faptul ca ne ia foarte mult timp sa invatam anumite lucruri. Si asta nu pentru ca nu vrem ci pentru ca aceste experiente dezamagitoare se repeta. Aici sta de fapt ideea lucrurilor care se tot repeta, sa ne invete ceea ce nu am acceptat din prima. Dupa parerea mea trebuie sa luptam sa devenim oamenii care nu se tem…. de lupta. Oamenii care infrunta orice ar veni cu mult calm, cu zambetul pe buze si cu increderea deplina in inima ca ne este dat sa castigam acele lupte care trebuie castigate. Nu spun ca nu o sa ne temem sau ca nu o sa fim adesea tulburati. Nu trebuie sa ne lasam insa daramati, sa ramanem intotdeauna in picioare, chiar daca uneori simtim ca nu mai putem, insa in mintea noastra trebuie sa avem intotdeauna impresia ca nu am cazut niciodata, ci doar ne-am oprit. Aici inchei nu inainte de a va spune fraza deja binecunoscuta tuturora… va pup, aveti grija de voi:*

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre adevar si experiente

VIATA ESTE FORMATA DIN ALEGERI

SENSUL VIETII