A VENIT ZAPADAAA… SI CA URMARE SI PROBLEMELE
Se spune ca zapada este o binecuvantare, chiar si atunci cand vine in cantitate asa mare. Intradevar ar fi daca si drumurile noastre ar fi dezapezite asa cum trebuie si mai ales daca dispunem de echipamantele necesare pentru a face asta. Ca in fiecare an cand vine zapada autoritatile au dat-o din nou cu stangul in dreptul:D si asta pentru ca e mai simplu sa stai cu mainile in san decat sa faci ceva ca sa ameliorezi cat de cat situatia. Pe sosele se circula ca-n evul mediu, ca sa nu mai zic de autostrazi unde e dezastruuu. Am ramas de-a dreptul cu gura cascata urmarind ceea ce se intampla, am vazut o multime de lume ramasa inzapezita aproape in camp deschis si uimirea mea a atins cote maxime vazand si ca autoritatile nu fac nimic. Acum stiu ca uimirea nu isi mai are locul in tara in care traim dar totusi treziti-va fratilor, de ce oare trebuie sa astepti sa se intample ceva pentru ca lucrurile sa se urneasca din loc? Eu una nu pricep persoanele astea care asteapta sa fie impinse de la spate ca sa faca ceva, ce le trebuie “nene”?… cate o palma la fiecare?.….ca vin eu si o aplic, nu imi este greu:D(ce rea sunt:D). Chiar asa am ajuns sa traim intr-o lume in care nimeni nu face nimic si in care ideea generala suna cam asa… “de ce sa fac eu ceva daca aia care trebuie nu fac nimic”. Din nou gresita atitudinea, din acest motiv am ajuns o tara de nimic, pentru ca nu suntem in stare sa luam atitudine si sa faceam ceva atunci cand trebuie si la momentul oportun. Desi am devenit din nou rautacioasa eu sunt de parere ca suntem cu totii la fel de responsabili pentru situatia in care s-a ajuns pentru ca am mers pe ideea ca “a tace si a inghitii este mult mai bine”. Sunt foarte putine persoane care iau atitudine si din pacate acestia nu sunt de ajuns, ajutorul reciproc din pacate nu se mai practica.
Si ca sa continui cu rautatile mele caracteristice:D as vrea sa va vorbesc despre mica mea aventura de ieri la intoarcerea spre casa. Pe langa faptul ca am avut o zi groaznica, finalul ei a fost ceva de rasu-plansu:D. Am tras ca la plug intreaga mea zi si asta pentru ca lumea a venit la spital in numar mare, sincer nu pricep de ce de cand a inceput anul noi avem numai cate 50 de pacienti. Multi daca ma intrebati pe mine nici nu au ce sa caute, vin degeaba. Probabil ca e mai bine sa vi la spital si sa nu mai platesti caldurica acasica:D, poate par rea insa va vorbesc din experienta, multi vin pentru ca e cald si bine la spital, mancarica e si ea calda iar asistentele si medicii sunt oameni de bine. Probabil ca isi anunta rudele prietenii, cunoscutii... veniti fratilor la Babes ca personalul e de o bunatate rar intalnita iar mancarica e calda si buna. Si ca sa vedeti ca nu vorbesc ca sa ma aflu in treaba, am avut o pacienta care si-a adus aproape toate rudele la spital. Intai s-a internat ea, apoi a venit fiul dansii sa se interneze, iar zilele astea a venit la internare si nepoata. Veti gandi cu siguranta ca au avut un motiv serios sa se interneze, ei bine nu dragii mei. In toata perioada in care au fost internati, i-am investigat si para-investigat, nici unul nu a avut nimic serios. Ca sa imi continuui istorisirea cu privire la ziua de ieri, vreau sa va spun ca la finalul ei am mers si eu la vestiar sa ma schimb pentru ca imi venise schimbul. Dau sa ma schimb si hop se opreste curentul, ma imbrac totusi pe bajbaite, ma incalt si cand sa imi trag fermoarul la cizma se rupe si el. Intr-o mare bezna mi-am prins cum am putut cizma si am pornit la drum bineinteles cu o mie de nervi pe mine, pe zapada de afara si cu cizma rupta numai de ras nu imi ardea. Am iesit din spital cu ochii dupa un taxi pentru ca altfel nu puteam ajunge acasa cu cizma mea rupta. Zaresc intr-un final unul, ma urc in el si pornesc la drum. Va rog sa ma credeti ca de la spital la mine acasa nu e foarte mult de mers insa printre troiene de zapada va inchipuiti cum se mergea. Plugurile unde erau?... Utilajele de dezapezire?... ia ghici… NICAIERIIIII. Pe sosele era ca pe trotuar, adica numai si numai zapada. Intr-un final am ajuns acasa, m-am inchinat si cu stanga si cu dreapta insa va dati seama cam cat ma costat taxiul… destul:D as zice eu. Ce mai pot adauga intr-un asemenea moment… cuvintele sunt uneori de prisos si cred ca puteti trage concluziile de rigoare. As mai vrea sa spun decat atat… a sosit timpul sa contribuim cu totii la schimbare, ne-o dorim deopotriva insa trebuie sa si actionam, schimbarea nu vine singura. Va pup, aveti grija de voi:*
Comentarii
Trimiteți un comentariu