CURAJUL NE GHIDEAZA SPRE FERICIRE
Nimeni nu te poate opri sa iti construiesti drumul, sa iti schimbi
destinul, e nevoie sa iti doresti cu adevarat si sa fii curajos si
restul…poate deveni poveste. Puterea de schimbare si fericire se afla in
fiecare dintre noi. Cred ca fiecare stie in sinea lui cat de multe
lucruri poate schimba sau influenta, daca ar avea curajul sa o faca.
Numai ca adesea ne gasim, exact in momentele in care ar trebui sa avem
curaj, slabi, tematori, nesiguri, singuri. O zicala veche spune ca abia
atunci cand spui ca nu mai poti, este inceputul testarii limitelor tale,
nicidecum sfarsitul lor. Cu asta in minte, cred ca putem sa gasim in
noi, in momente importante, energie pentru a face pasii decisivi. De
multe ori energia necesara pentru asta se afla in lucrurile si langa
oamenii care ne fac sa visam, sa speram, sa zambim, sa fim copii. Exista
un motiv pentru care copiii sunt ca niste mici titirezi curiosi. Pofta
lor de viata este zi de zi alimentata de descoperiri, povesti si jocuri. Si vin momente cand si noi avem nevoie de aceste lucruri.
Fericirea nu poate veni din exteriorul nostru daca nu stim sa o cautam in lucrurile care conteaza, sa o pretuim indiferent in ce dimensiuni vine si sa o asimilam. Deci, pana la urma, starea de fericire depinde de cum ne raportam la noi insine si de cat de bine ne cunoastem. Insa pentru cunoasterea de sine este nevoie de mult curaj pentru ca avem de urmat un drum lung.
Cand vom invata sa pretuim ce avem deja inainte de a ne dori mai mult, atunci cred ca putem sa simtim fericirea. Se spune ca nu poti ajuta prea mult pe altcineva pana nu te ajuti pe tine. Foarte adevarat, si nu ma refer la aspecte materiale. Ci la faptul ca pana in momentul in care tu nu iti stapanesti firea, viata, cariera, va fi foarte greu sa ii ajuti pe altii sa le stapaneasca pe ale lor si sa isi gaseasca drumul. Fericirea si speranta la fericire ne fac sa mergem mai departe si sa gasim singuri sensuri mai mici sau mai mari vietii noastre. Va pup, aveti grija de voi:*>:d<
Fericirea nu poate veni din exteriorul nostru daca nu stim sa o cautam in lucrurile care conteaza, sa o pretuim indiferent in ce dimensiuni vine si sa o asimilam. Deci, pana la urma, starea de fericire depinde de cum ne raportam la noi insine si de cat de bine ne cunoastem. Insa pentru cunoasterea de sine este nevoie de mult curaj pentru ca avem de urmat un drum lung.
Cand vom invata sa pretuim ce avem deja inainte de a ne dori mai mult, atunci cred ca putem sa simtim fericirea. Se spune ca nu poti ajuta prea mult pe altcineva pana nu te ajuti pe tine. Foarte adevarat, si nu ma refer la aspecte materiale. Ci la faptul ca pana in momentul in care tu nu iti stapanesti firea, viata, cariera, va fi foarte greu sa ii ajuti pe altii sa le stapaneasca pe ale lor si sa isi gaseasca drumul. Fericirea si speranta la fericire ne fac sa mergem mai departe si sa gasim singuri sensuri mai mici sau mai mari vietii noastre. Va pup, aveti grija de voi:*>:d<
Comentarii
Trimiteți un comentariu