PUTEREA DE A SCHIMBA DESTINE
Am vazut zilele trecute un filmulet extrem de emotionant pe care o prietena draga mi l-a trimis (ii multumesc din suflet din nou pe aceasta cale). Am fost cu adevarat uimita sau mai bine zis “blown away” daca imi permiteti acest cuvant, stiu ca suna cam americaneste insa cred ca nu imi gasesc cuvintele sa exprim momentul pe care l-am urmarit in acel filmulet… daca stau sa ma gandesc mai bine, cuvintele sunt de prisos, faptele vorbesc cu tarie.Am fost cu ochii in lacrimi pe toata durata vizionarii lui. Pe scurt am sa va spun despre ceea ce este vorba… un barbat, un simplu om, desi pt mine pare un inger (cred ca pentru toti acei copii care il urmareau parea la fel) incerca sa le arate unor copii dintr-o scoala ca nimic nu este cu adevarat imposibil atunci cand ai vointa si ca viata nu se termina atunci cand esti la pamant, atunci cand suferi, nimic nu e imposibil daca crezi cu tarie in tine si in capacitatea ta de a lupta si de a te ridica. Si toata aceasta demonstratie venea din partea unui om cu totul si cu totul deosebit, un inger de om care desi nu avea nici maini si nici picioare, avea vointa unui om de fier, de otel chiar, care isi infrunta soarta, si o face cu zambetul pe buze, cu veselia si inocenta unui copil, cu puterea de a ne arata ca viata este poate mai mult decat avem noi capacitatea de a o intelege, ca viata este un dar cu totul special si ca ar trebui pretuita mai mult. Acel om daruia fara sa doreasca a primi nimic in schimb, se daruia pe sine iar Dumnezeu cred ca i-a daruit capacitatea de a schimba destine, de a schimba oameni si felul de a gandi al multora. Se spune ca in viata ai foarte multe posibilitati de a alege… de a alege calea sau cararea pe care sa pasesti, de a alege trenul in care sa urci, de a alege situatii sau oameni pe care sa ii urmezi si chiar de a te impaca cu propriul destin oricat de crud ar fi el.
In meseria mea am intalnit de asemenea multi oameni deosebiti si extrem de frumosi, mai frumosi decat va puteti inchipui vreodata dar si extrem de bolnavi, secerati de o boala chinuitoare, oameni in care salasluieste multa forta, blandete si speranta, care ne daruiesc zambete si vorbe care vin cu adevarat din suflet. Sunt totusi uimita de cat de rai si de superficiali pot fi multi dintre cei care ne inconjoara, care nu stiu sa vada dincolo de aspect si pentru care e foarte simplu sa eticheteze o persoana fara ca macar sa o cunoasca cu adevarat sau macar sa incerce sa o cunoasca. Ma intreb oare pe ei ce va reusi sa ii schimbe?… Oare nu e de ajuns ca ducem cu totii o viata atat de grea incat sa ne mai complicam si noi existenta? Oare nu e mai simplu sa incercam sa ne acceptam unii pe altii si sa lasam rautatile astea ieftine? Eu cred cu tarie ca putem insa nu vrem, ca e mai simplu pt multi sa anticipeze si sa presupuna lucruri care nu au nici o legatura cu realitatea, e mai simplu sa te ascunzi in spatele rautatilor doar pentru simplul motiv ca ei stiu mai bine, si ca noi, toti ceilalti, care avem o cu totul alta parere,suntem de fapt ciudatii
Suntem oameni cu totii recunosc insa foarte putini sunt cei cu adevarat deosebiti, care schimba destine si chiar vieti. Din pacate multi nici nu realizam cat de norocosi suntem ca detinem un lucru atat de pretios precum sanatatea, ca noi avem de unde alege spre deosebire de cei bolnavi care nu au alta optiune decat sa infrunte boala si destinul potrivnic.
Cum spuneam la inceput sunt o privilegiata pentru ca port cu mine un “bagaj” care mi-a fost daruit sau mai bine zis pe care l-am acumulat in multi ani, lucruri pe care le-am invatat, pe care le-am observat si pe care le-am trait. Recunosc am trecut si eu prin destule suferinte la fel ca oricare dintre noi, pt ca pe nici unul nu ne ocolesc, insa daca as fi pusa in situatia de a-mi alege viata tot acelasi lucru as alege fara nici cel mai mic dubiu. In incheiere as mai vrea sa adaug ceva… incercati sa fiti mai buni, incercati sa va largiti orizonturile si sa priviti dincolo de un prim contact vizual cu cineva pentru ca in spatele unui boschetar se poate ascunde un artist, in spatele unui om fara un picior sau fara o mana se poate ascunde un profesor sau un om de stiinta, in spatele unei femei desfigurate se poate ascunde un medic si lista poate continua. Eu inca traiesc cu speranta ca putem mai mult decat ceea ce aratam zi de zi, cred ca putem sa ne schimbam si chiar ca putem deveni mai buni… stiu, sunt o visatoare insa una cu picioarele pe pamant, o visatoare care alege sa fie exact asa. Sper ca prin ceea ce am scris nu am ofensat pe nimeni insa am simtit nevoia sa ma exprim intr-un mod liber si direct asa cum o fac de fiecare data si exact modul in care sunt eu.
Am sa va las aici si link-ul catre filmuletul despre care v-am povestit: http://www.youtube.com/watch?v=pah66CSY4ok&….
Aveti grija de voi….
Comentarii
Trimiteți un comentariu